A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
ABREACTIE
Descarcare emotionala prin care subiectul se elibereaza de afectul legat de amintirea unui eveniment traumatic, permitandu-i astfel sa nu devina sau sa ramana patogen. Abreactia, ce poate fi provocata in cursul psihoterapiei, mai ales sub hipnoza, producand astfel un efect de catharsis, poate avea loc si in mod spontan, separata printr-un interval mai scurt sau mai lung de traumatismul initial.
ABSTINENTA (REGULA DE ABSTINENTA)
Regula a practicii psihanalitice conform careia cura trebuie condusa astfel incat pacientul sa gaseasca cat mai putine satisfactii substitutive pentru simptomele sale. Ea implica pentru analist principiul de a nu accepta satisfacerea cererilor pacientului si indeplinirea efectiva a rolurilor pe care acestea tinde sa i le impuna. In anumite cazuri si in anumite momente ale curei, regula de abstinenta poate fi precizata in consemne referitoare la comportamente repetitive ale subiectului care impiedica travaliul de rememorare si elaborare.
ACTING OUT
Termen folosit in psihanaliza pentru a desemna actiunea care prezinta cel mai adesea un caracter impulsiv relativ discontinuu fata de sistemele de motivatie obisnuite ale subiectului, relativ distinct in cadrul activitatilor sale si luand deseori o forma auto- sau hetero-agresiva. In aparitia acting out-ului, psihanalistul identifica semnul emergentei continutului refulat. Cand se petrece in cursul unei analize (fie in cadrul sedinte, fie in afara acesteia), acting out-ul trebuie inteles in conexiunea sa cu transferul si deseori ca o tentativa de a-l contesta in mod radical pe acesta.
ACTIVITATE-PASIVITATE
Una dintre perechile de contrarii fundamentale din viata psihica. Ea exprima tipuri determinate de scopuri pulsionale. Considerata dintr-un punct de vedere genetic, opozitia activ-pasiv este primordiala in raport cu opozitiile ulterioare in care ea se integreaza: falic-castrat si masculin-feminin.
ACT RATAT
Act in care rezultatul urmarit explicit nu este atins, ci inlocuit printr-un altul. Se va vorbi de acte ratate nu pentru a desemna ansamblul rateurilor de vorbire, memorie sau actiune, ci avand in vedere actele pe care subiectul este in mod obisnuit capabil sa le duca la bun sfarsit si al caror esec este tentat sa-l atribuie doar neatentiei sale sau intamplarii. Freud a aratat ca actele ratate sunt, ca si simptomele, formatiuni de compromis intre intentia constienta a subiectului si refulat.
ACTIUNE SPECIFICA
Termen utilizat de Freud in unele dintre primele sale scrieri pentru a desemna ansamblul procesului necesar rezolvarii tensiunii interne create de trebuinta: interventie externa adecvata si ansamblul de reactii performante ale organismului care permit implinirea actului.
ADICTIE
Obisnuinta de a utiliza un drog, la intreruperea caruia apar simptome deranjante şi un impuls irezistibil de a lua din nou de drogul.
AFAZIA
Tulburări ale vorbirii datorata unei tulburări organice a creierului. Este caracterizată de o incapacitate de a-şi exprima gândurile verbal. Există mai multe tipuri de afazie: (1) afazie motorie: incapacitatea de a vorbi, deşi exista înţelegere, (2) afazie senzorială : incapacitatea de a înţelege sensul cuvintelor si modul de utilizare a obiectelor; (3) afazie nominală : dificultăţi în găsirea denumirii unui obiect; (4) afazie sintactica: incapacitatea de a aranja cuvintele în secvenţa corectă.
AFECT
Terment preluat in psihanaliza din terminologia psihologica germana si care conoteaza orice stare afectiva, neplacuta sau placuta, difuza sau precizata, care apare fie ca o descarcare masiva sau ca tonalitate generala. Dupa Freud, orice pulsiune se exprima in cele doua registre, al afectului si al reprezentarii. Afectul este expresia calitativa a cantitatii de energie pulsionala si a variatiilor acesteia.
AFECT TOCIT
O perturbare a afectivitatii manifestata prin aplatizarea tonalitatii sentimentelor externalizate. Observata în schizofrenie, este unul dintre simptomele fundamentale ale acestei afectiuni, dupa Eugen Bleuler.
AGITATIE
Stare de anxietate asociată cu neliniste motorie severa.
AGNOZIA
Tulburare de percepţie, caracterizata prin incapacitatea de a recunoaşte un stimul şi de a interpreta semnificaţia impresiilor sale memorate. Este observata la pacienţii cu boli organice ale creierului şi, la unii pacienti schizofreni, isterici si depresivi.
AGORAFOBIA
Teama de locuri deschise.
AGRESIVITATE
Tendinta sau ansamblu de tendinte care se actualizeaza in conduite reale sau fantasmatice ce tintesc sa faca rau altuia, sa-l distruga, sa-l constranga, sa-l umileasca, etc. Agresiunea dispune si de alte modalitati decat actiunea motorie violenta si distructiva; nu exista conduita, fie ea negativa (refuzul ajutorului, de pilda) sau pozitiva, simbolica (de exemplu, ironia) sau efectiv realizata, care sa nu poata functiona ca agresiune. Psihanaliza a dat o importanta crescanda agresivitatii, demonstrand prezenta ei foarte timpurie in dezvoltarea subiectului si subliniind jocul complex al unuinii si separarii sale sexuale. Aceasta evolutie a ideilor culmineaza cu incercarea de a cauta in notiunea de pulsiune de moarte un substrat pulsional unic si fundamental al agresivitatii.
AKATISIA
Tulburare caracterizata prin incapacitatea de a rămâne într-o pozitie sezanda, neliniste motorie şi o senzatie de tremor muscular, care poate fi un efect secundar al medicatiei cu fenotiazine.
AKINEZIA
Lipsa activitatii fizice. În psihiatrie, akinesia este des corelata cu lipsa de activitate mentala, asa cum apare in imobilitatea extrema din schizofrenia catatonica.
ALCOOLICII ANONIMI
O organizaţie a persoanelor cu probleme de consum abuziv de alcool. Acesta utilizează anumite metode de grup, cum ar fi tehnici suportive inspirationale pentru a ajuta reabilitarea alcoolicilor cronici.
ALEGERE A NEVROZEI
Ansamblu de procese prin care subiectul se angajeaza in formarea unui anumit tip de psihonevroza, mai curand decat a altuia.
ALEGERE DE OBIECT (sau ALEGERE OBIECTALA)
Act prin care o persoana sau un tip de persoana este aleasa ca obiect al iubirii. Deosebim o alegere de obiect infantila si o alegere de obiect pubertala, prima pregatind calea celei de a doua. Freud imparte alegerea de obiect in doua categorii principale: tipul de alegere de obiect prin anaclisis si tipul de alegere de obiect narcisica.
ALEGERE DE OBIECT NARCISICA
Tip de alegere de obiect care se realizeaza dupa modelul relatiei subiectului cu propria persoana si in care obiectul reprezinta propria persoana sub un aspect sau altul.
ALEGERE DE OBIECT PRIN ANACLISIS
Tip de alegere de obiect in care obiectul iubirii este ales dupa modelul figurilor parentale in masura in care acestea ii asigura copilului hrana, ingrijirea si protectia. Se intemeiaza pe faptul ca pulsiunile sexuale se sprijina la inceput pe pulsiunile de autoconservare.
ALEGERE DE OBIECT (sau ALEGERE OBIECTALA)
Act prin care o persoana sau un tip de persoana este aleasa ca obiect al iubirii. Deosebim o alegere de obiect infantila si o alegere de obiect pubertala, prima pregatind calea celei de a doua. Freud imparte alegerea de obiect in doua categorii principale: tipul de alegere de obiect prin anaclisis si tipul de alegere de obiect narcisica.
ALO-EROTISM
Termen utilizat uneori in opozitie cu cel de autoerotism: activitate sexuala care isi gaseste satisfacerea multumita unui obiect exterior.
ALTERARE A EULUI
Ansamblu de limitari si de atitudini anacronice dobandite de eu in cursul etapelor conflictului defensiv si care au consecinte defavorabile asupra posibilitatilor sale de adaptare.
AMBIVALENTA
Prezenţa simultana a unor atitudini, idei, sentimente şi pulsuni contrastante, puternice si deseori coplesitoare catre un obiect, persoana sau scop. Termenul a fost sustinut de către Eugen Bleuler, care a diferenţiat trei tipuri: ambivalenţa afectiva; ambivalenţa intelectuală şi ambivalenţa vointei.
AMBIVALENT, PREAMBIVALENT, POSTAMBIVALENT
Termeni introdusi de K. Abraham si care califica, din punct de vedere al relatie cu obiectul, evolutia stadiilor libidinale. Stadiul oral, in prima sa faza (supt), e preambivalent; ambivalenta apare in cea de-a doua faza (muscatura), pentru a culmina in stadiul anal, a continua in stadiul falic si a disparea de-abia dupa faza de latenta, o data cu instaurarea iubirii de obiect genitale.
AMINTIRE ECRAN
Amintire din copilarie care se caracterizeaza in acelasi timp printr-o deosebita pregnanta si prin aparenta lipsa de importanta a continutului sau. Analiza sa conduce la experiente infantile marcante si la fantasme inconstiente. Asemeni simptomului, amintirea-ecran este o formatiune de compromis intre elementele refulate si aparare.
AMNEZIE INFANTILA
Amnezie ce acopera, in general, evenimentele din primii ani de viata. Freud vede in ea altceva decat efectul unei incapacitati functionale a copilului de a-si inregistra impresiile; ea rezulta din refularea ce are ca obiect sexualitatea infantila si cuprinde aproape totalitatea evenimentelor copilariei. Aria amneziei infantile si-ar avea limita temporala in momentul declinului complexului Oedip si intrarii in perioada de latenta.
ANACLISIS
Termen introdus de Freud pentru a desemna relatia primitiva dintre pulsiunile sexuale si pulsiunile de autoconservare: pulsiunile sexuale, care nu devin independente decat secundar, se sprijina pe functiile vitale care le furnizeaza o sursa organica, o directie si un obiect. In consecinta, se va vorbi de anaclisis si pentru a desemna faptul ca subiectul se sprijina pe obiectul pulsiunilor de autoconservare in alegerea unui obiect al iubirii; este ceea ce Freud a numit tipul de alegere anaclitica.
ANAGOGICA(INTERPRETARE ANAGOGICA)
Termen utilizat de Silberer: mod de interpretare a formatiunilor simbolice (mituri, vise, etc.) care ar explicita semnificatia lor morala universala. Ea se opune deci, orientand simbolul catre „idealuri inalte”, interpretarii analitice care reduce simbolurile la continutul lor particular si sexual.
ANALIZA DIDACTICA
Psihanaliza pe care o urmeaza cel care se dedica exercitarii profesiei de psihanalist si care constituie elementul principal al formarii sale.
ANALIZA DIRECTA
Metoda de psihoterapie analitica a psihozelor preconizata de J.N. Rosen. Isi datoreaza numele folosirii „interpretarilor directe” furnizate pacientilor si care se caracterizeaza prin aceea ca: a) Au ca obiect continuturile inconstiente pe care subiectul le exprima verbal sau nonverbal (mimica, postura, gesturi, condiuta); b) Nu impun analiza rezistentelor; c) Nu recurg cu necesitate la mijlocirea unor lanturi asociative. Aceasta metoda mai comporta si o serie de procedee tehnice destinate stabilirii unei relatii afective stranse, „de la inconstient la inconstient”, in care terapeutul „trebuie sa devina pentru pacient figura materna care nu inceteaza sa ofere si sa apere”.
ANGOASA AUTOMATA
Reactie a subiectului de fiecare data cand se afla intr-o situatie traumatica, adica supus unui aflux de excitatii, de origine externa sau interna, pe care este imposibil sa il stapaneasca. Angoasa automata se opune, pentru Freud, angoasei-semnal.
ANGOASA IN FATA UNUI PERICOL REAL
Termen utilizat de Freud in cadrul celei de a doua teorii despre angoasa: angoasa fata de un pericol extern ce constituie pentru subiect o amenintare reala.
ANGOASA-SEMNAL
Termen introdus de Freud o data cu restructurarea teoriei sale asupra angoasei (1926) pentru a desemna un dispozitiv pus in actiune de eu, intr-o situatie de pericol, cu scopul de a evita sa fie coplesit de afluxul de excitatii. Angoasa semnal reproduce sub o forma atenuata reactia de angoasa traita in mod originar intr-o situatie traumatica, ceea ce permite declansarea operatiilor de aparare.
ANHEDONIA
Stare caracterizata prin imposibilitatea de a experimenta placerea.
ANULAREA
Un mecanism inconştient de apărare prin care o persoană acţionează simbolic invers fata de ceva inacceptabil ce fost deja facut. Un mecanism de aparare primitivă, anularea este o forma de actiune ispasitoare magica. Repetitiva în natură, este frecvent observata în nevroza obsesiv-compulsiva.
ANULARE RETROACTIVA
Mecanism psihologic prin care subiectul face eforturi sa anuleze retroactiv ganduri, cuvinte, gesturi, acte infaptuite; el foloseste in acest scop un gand sau un comportament cu semnificatie opusa. Este vorba aici de o compulsie cu aspect „magic”, caracteristica mai ales nevrozei obsesionale.
APARARE
Ansamblu de operatii a caror finalitate este de a reduce, de a suprima orice modificare susceptibila sa puna in pericol integritatea si constanta individului biopsihologic. In masura in care eul se constituie ca instanta care intrupeaza aceasta constanta si cauta sa o mentina, el poate fi descris ca miza si agent al acestor operatii. In general, apararea vizeaza excitatia interna (pulsiunea) si, electiv, aceea dintre reprezentari (amintiri, fantasme) de care pulsiunea este legata, acea situatie capabila sa declanseze aceasta excitatie in masura in care ea este incompatibila cu echilibrul eului si, din acest motiv, neplacuta pentru acesta. Afectele neplacute, motive sau semnale ale apararii, pot fi, de asemenea, obiecte ale acesteia. Procesul defensiv se specifica in mecanisme de aparare mai mult sau mai putin integrate eului. Marcata si infiltrata de ceea ce ea are ca obiect in ultima instanta – pulsiunea -, apararea imbraca adesea o forma compulsiva si opereaza, cel putin partial, in mod inconstient.
APARAT PSIHIC
Termen ce subliniaza anumite caracteristici pe care teoria freudiana le atribuie psihismului: capacitatea acestuia de a transmite si transforma o energie determinata si diferentierea sa in sisteme sau instante.
APHANISIS
Termen introdus de E. Jones: disparitie a dorintei sexuale. Dupa acest autor, aphanisis ar fi, in cazul ambelor sexe, obiectul unei temeri mai profunde decat teama de castrare.
APRAXIA
Pierderea capacitatatii de a face miscari voluntare directionate catre un scop.
ASOCIATIE
Termen preluat din asociationism si desemnand orice legatura intre doua sau mai multe elemente psihice a caror serie constituie un lant asociativ. Uneori, termenul este folosit pentru a desemna elementele astfel asociate. Referitor la cura, se are in vedere aceasta ultima acceptie cand se vorbeste, de exemplu, de „asociatiile unui anumit vis” pentru a desemna ceea ce, in discursul subiectului, se afla in conexiune asociativa cu acel vis. La limita, termenul „asociatii” desemneaza ansamblul materialului verbalizat in cursul sedintei analitice.
ASOCIERE LIBERA (METODA SAU REGULA DE ASOCIERE LIBERA)
Metoda care consta in a exprima fara discriminare toate gandurile care vin in minte, fie plecand de la un element dat (cuvant, numar, imaginea unui vis, o reprezentare oarecare), fie in mod spontan.
ATAXIA
Lipsa de coordonare, fizica sau psihica. În neurologie, se referă la pierderea coordonării musculare. În psihiatrie, termenul de ataxie intrapsihica se referă la lipsa de coordonare între sentimente şi gânduri; perturbarea este intalnita în schizofrenie.
ATENTIE (EGAL) FLOTANTA
Mod in care, dupa Freud, analistul trebuie sa-l asculte pe analitaz: el nu trebuie sa privilegieze a priori nici un element din discursul acestuia, ceea ce presupune ca el sa-si lase propria activitate inconstienta sa functioneze in modul cel mai liber posibil si sa suspende motivatiile ce orienteaza in mod obisnuit atentia. Aceasta recomandare tehnica reprezinta corespondentul regulii de asociere libera propuse analizatului.
AUTOANALIZA
Investigarea de sine facuta de propria persoana intr-un mod mai mult sau mai putin sistematic si care recurge la anumite procedee ale metodei psihanalitice – asociere libera, analiza a viselor, interpretare de conduita, etc.
AUTOEROTISM (MASTURBARE)
Trezirea apetitului sexual, fără participarea unei alte persoane. Termenul, introdus de Havelock Ellis, este în prezent utilizat interschimbabil cu masturbarea. În psihoanaliza, autoerotismul este considerat o fază primitivă a dezvoltarii relatiei legata de obiect care precede etapa narcisistica. În narcisism, există un obiect al iubirii, dar nu există nici un obiect al iubirii in autoerotism.
AUTOPLASTIC – ALOPLASTIC
Termen calificand doua tipuri de reactie sau de adaptare, primul constand intr-o modificare doar a organismului, cel de-al doilea intr-o modificare a mediului inconjurator.