A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
FACILITARE (DE ACCES)
Termen utilizat de Freud in cadrul modelului neurologic de functionare a aparatului psihic (1895): excitatia, in trecerea ei de la un neuron la altul, trebuie sa invinga o anumita rezistenta; cand o asemenea trecere provoaca o scadere permanenta a acestei rezistente, se poate vorbi de facilitare: excitatia va alege calea facilitata in defavoarea unei cai lipsite de aceasta calitate.
FALICA (FEMEIE SAU MAMA)
Femeie fantasmatic dotata cu falus. O asemenea imagine poate avea doua forme principale, dupa cum femeia este reprezentata fie ca purtatoare a unui falus extern sau a unui atribut falic, fie ca avand conservat in interiorul ei falusul masculin.
FALUS
In Antichitatea greco-romana, reprezentare figurata a organului genital masculin. In psihanaliza, utilizarea acestui termen subliniaza functia simbolica indeplinita de penis in dialectica intra- si intersubiectiva, termenul penis fiind rezervat mai ales pentru a desemna organul in realitatea sa anatomica.
FANTASMA
Scenariu imaginar in care subiectul este prezent si care simbolizeaza, intr-o maniera mai mult sau mai putin deformata de procesele de aparare, implinirea unei dorinte si, in ultima instanta, a unei dorinte inconstiente. Fantasma se prezinta in modalitati diverse: fantasme constiente sau vise diurne, fantasme inconstiente, precum cele descoperite de analiza ca structuri subiacente unui continut manifest, fantasme originare.
FANTASME ORIGINARE
Structuri fantasmatice tipice (viata intrauterina, castrare, seducere) pe care psihanaliza le recunoaste ca organizand viata fantasmatica, oricare ar fi experientele personale ale subiectilor; universalitatea acestor fantasme se explica, dupa Freud, prin faptul ca ar constitui un patrimoniu transmis filogenetic.
FENOMEN FUNCTIONAL
Fenomen descoperit de Herbert Silberer (1909) in starile hipnagogice si regasit de el in vis: se refera la transpozitia in imagini a modului de functionare actuala a gandirii si nu a continutului ei.
FIGURABILITATE (LUAREA IN CONSIDERARE A FIGURABILITATII)
Cerinta la care sunt supuse gandurile visului; ele sufera o selectie si o transformare care face posibila reprezentarea lor in imagini, mai ales vizuale.
FILTRU DE EXCITATII
Termen utilizat de Freud in cadrul unui model psihofiziologic pentru a desemna o anumita functie si aparatul care-i constituie suportul. Functia consta in a proteja (schutzen) organismul impotriva excitatiilor provenind din mediul exterior, excitatii care, prin intensitatea lor, risca sa-l distruga. Aparatul este conceput ca un strat superficial ce inveleste organismul, filtrand pasiv excitatiile.
FIXATIE
Face ca libidoul sa se lege puternic de persoane sau imagouri, sa reproduca un anumit mod de satisfacere, sa ramana organizat conform structurii caracteristice a unuia dintre stadiile sale evolutive. Fixatia poate fi manifestata si actualizata sau poate constitui o virtualitate prevalenta care deschide subiectului calea spre o regresie. Notiunea de fixatie este inteleasa, in general, in cadrul unei conceptii genetice, care implica o progresie ordonata a libidoului (fixatie la un anumit stadiu). Ea poate fi considerata, in afara oricarei referinte genetice, in cadrul teoriei freudiene a inconstientului, ca desemnand modul de inscriere a anumitor continuturi reprezentative (experiente, imagouri, fantasme), care persista in inconstient in mod neschimbat si de care pulsiunea ramane legata.
FORCLUDERE
Termen introdus de Jacques Lacan: mecanism specific ce ar fi la originea fenomenului psihotic si care consta dintr-o respingere primordiala a unui „semnificant” fundamental (de exemplu: falusul ca semnificant al complexului de castrare) in afara universului simbolic al subiectului. Forcluderea se deosebeste de refulare in doua sensuri:
1) Semnificantii forclusi nu sunt integrati in inconstientul subiectului.
2) Ei nu se intorc „din interior”, ci din cadrul realului, in special in cazul fenomenului halucinator.
FORMARE DE SIMPTOM
Termen utilizat pentru a desemna faptul ca simptomul psihonevrotic este rezultatul unui proces aparte al unei elaborari psihice.
FORMATIUNE SUBSTITUTIVA
Desemneaza simptomele sau formatiuni echivalente ca actele ratate, cuvintele de spirit, etc. ca inlocuind continuturile inconstiente. Aceasta substituire trebuie luata intr-o dubla acceptie: economica, simptomul oferind o satisfacere schimbata a dorintei inconstiente; simbolica, continutul inconstient fiind inlocuit cu alt continut, conform anumitor lanturi asociative.
FRUSTRARE/FRUSTRATIE
Conditia subiectului caruia i se refuza sau care isi refuza satisfacerea unei cerinte pulsionale.
FUGA IN BOALA
Formatiune intrapsihica pe care anumiti autori, diferentiind-o de idealul eului, o definesc drept un ideal de atotputernicie narcisica, creat dupa modelul narcisismului infantil.