Recent, Prin Ordinul Ministrului Sănătății nr.593/2017[1], s-au adus modificări la Regulamentul privind timpul de muncă , organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar ( regulament) , aprobat prin Ordinul Ministrului Sănătății nr.870/2004[2].
Modificarea vizează art. 43 din regulament, în sensul abrogării alin.(2) al acestuia articol.
În forma inițială, până la abrogare, dispozițiile art.43 prevedeau că :
” Este interzis medicilor care sunt de gardă să părăsească unitatea sanitară pe durata serviciului de gardă.
(2) În situaţia în care spitalul este organizat în sistem pavilionar, iar pavilionale se află în locaţii aflate la adrese diferite şi la distanţă de cel puţin 500 de metri, prevederile alin. (1) se aplică cu referire la pavilionul în care este organizată linia de gardă.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică medicilor din UPU care desfăşoară activitatea în pre-spital, în cadrul liniilor de gardă SMURD sau în intervenţiile la accidentele colective cu victime multiple.”
De la data aprobării (2004) și până la această ultimă modificare, Regulamentul a fost modificat și completat periodic, actualizarea acestuia fiind rezultatul încercării de armonizare a legislației specifice în domeniu, ținând totodată seama și de situațiile diverse rezultate din practica unităților sanitare[3].
Regulamentul este structurat în trei dintre care două capitole sunt esențiale, respectiv, i) Timpul de muncă și ii) Organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar.
În cele ce urmează, vom încerca să prezentăm principalele dispoziții legale, în vigoare, circumscrise activității medicilor specialiști, specialitatea psihiatrie, care își desfășoară activitatea în unități publice din sectorul sanitar.
TIMPUL DE MUNCĂ. Regula generală instituită de codul muncii, potrivit căreia pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână, precum și faptul că activitatea prestată peste programul normal de lucru constituie muncă suplimentară și se recuperează potrivit legii, se aplică și în sistemul sanitar.
Pentru medici, de la această regulă există derogări și particularizări în funcție de specialitatea medicală în care acești profesează.
O primă derogare se referă la faptul că pentru medicii încadrați în unitățile publice din sectorul sanitar, timpul normal de muncă este de 7 ore ( 6 ore pentru medicii care lucrează în specialitatea de anatomie patologică, medicină legală, prosectură și disecție, radiologie-imagistică medicală, radioterapie, medicină nucleară, igiena radiațiilor, angiografie și cateterism cardiac).
O a doua derogare de la regula generală constă în faptul că, în timp ce pentru alți salariați, activitatea prestată pestre programul normal de lucru reprezintă muncă suplimentară, pentru medici această activitate este considerată muncă prestată în timpul normal de lucru și nu se recuperează .
Regulamentul permite însă flexibilitatea programului de muncă săptămânală, cu repartizarea inegală a orelor pe zile și/sau săptămâni, cu condiția ca norma lunară de 35 respectiv 30 de ore să fie îndeplinită.
Personalul de conducere ( director, manager, funcțiile specifice comitetului director în cadrul unităților sanitare cu paturi sau în serviciile de ambulanță) nu beneficiază de această derogare, norma de muncă pe care trebuie să o îndeplinească acesta este de 8 ore pe zi.
Medicii șefi de secție/ laborator/ serviciu medical au program derogatoiu însă, de 7 ore pe zi.
Regulamentul circumstanțiază modul în care medicii încadrați în secțiile sau compartimentele cu paturi ale unităților sanitare își desfășoarăactivitatea în cadrul timpului de muncă mediu de 7 ore pe zi ( art.4 din Regulament) respectiv,
”a) pentru spitalel clinice , universitare, institute și centre medicale clinice,spitale de urgență,spitale județene, spitale monospecializate, spitale municipale, spitale orășenești, centre medicale:
-activitate curentă de minimum 6 ore în cursul dimineții în zilele lucrătoare;
-18 ore de gardă lunar;
b) pentru spitale de boli cronice și sanatorii:
– activitate curentă de minimum 5 ore în cursul dimineții în zilele lucrătoare;
-38 de ore de gardă lunar.”
La finalizarea activității continue aferentă activității curente și activității într-o linie de gardă , medicul beneficiază de repaus de 24 de ore, repaus care nu trebuie să influențeze norma lunară de lucru, organizarea și evidențierea timpului lunar de muncă fiind responsabilitatea șefului fiecărei structuri medicale, propunerea acestuia urmând să fie supusă aprobării de conducerea unității sanitare.
ORGANIZAREA ȘI EFECTUAREA GĂRZILOR ÎN UNITĂȚILE PUBLICE DIN SECTORUL SANITAR.
Asigurarea continuității asistenței medicale se realizează prin serviciul de gardă.
Liniile de gardă variază în funcție de nivelul fiecărei unități sanitare, iar pentru unitățile sanitare cu paturi acestea se stabilesc la nivelul fiecărei unități sanitare și se aprobă de către Ministerul Sănătății pentru acele unități sanitare din subordinea acestei entități și de către celelalte entități, altele decât Minsiterul Sănătății ( ministere, instituții) cu rețea proprie de sănătate.
Regulamentul stabilește, în art. 23, criteriile de determinare a numărului liniilor de gardă în funcție de tipul unității sanitare și de numărul de paturi aprobat, astfel:
”a) spitale universitare – o linie de gardă la 40 de paturi;
b) institute şi centre medicale clinice care desfăşoară asistenţă medicală de urgenţă în profil cardiologie, cardiovascular şi cerebrovascular şi spitale clinice de urgenţă – o linie de gardă la 60 de paturi;
c) spitale clinice judeţene de urgenţă, spitale judeţene de urgenţă, spitale clinice judeţene şi spitale de urgenţă – o linie de gardă la 70 de paturi;
d) spitale clinice, spitale judeţene şi spitale de pediatrie şi obstetrică-ginecologie – o linie de gardă la 80 de paturi;
e) institute şi centre medicale clinice, spitale municipale şi orăşeneşti – o linie de gardă la 90 de paturi;
f) institute şi centre medicale clinice de specialitate, spitale clinice de specialitate, spitale de specialitate – o linie de gardă la 150 de paturi;
g) centre medicale, altele decât cele clinice, sanatorii – o linie de gardă pe unitate, indiferent de numărul de paturi.”
Pentru continuitatea asistenței medicale garda se organizează în intervalul cuprins între momentul în care se termină programul medicilor din cursul dimineții și momentul în care începe programul acestora a doua zi,.
În zile în care nu se lucrează, garda trebuie sa fie organizată pentru 24 de ore.
Pentru spitalele care au organizate structuri de urgență – UPU- SMURD, UPU sau CPU, continuitatea asistenței medicale se asigură prin linii de gardă pentru medicina de urgență.
Liniile de gardă în specialitatea clinică se pot organiza și în situația în care, unitatea sanitară nu se încadrează în criteriile minimale identificate mai sus, dar în cadrul acestora își desfășoară activitatea cel puțin 4 medici din specialitatea respectivă.
Regulamentul prevede organizarea la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, a unui serviciu medical de permanență cu personal de specialitate din compartimentele aflate în subordinea directorului executiv adjunc sănătate publică și programe și/sau a directorului executiv adjunct pentru control în sănătatea bublică și din cadrul laboratoarelor.
Indiferent în ce structură sanitară se organizează liniile de gardă, echipele de gardă pot include medici specialiști neîncadrați în unitatea respectivă, dacă aceștia au confirmarea ministerului sănătății. În această categorie, se includ medicii pensionari, medicii care nu au contract de muncă cu o unitatea sanitară din sistemul public și chiar cei care au un astfel de contract, situație în care activitatea profesională în cadrul lniei de gardă se va putea desfășura numai în afara programului de la norma de bază.
O reglementare specială vizează participarea medicilor rezidenți la formarea echipei de gardă, prevăzându-se obligativitate includerii acestora în linia de gardă în perioada în care efectuează stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă pentru o perioadă de 18/19 ore gardă, pentru completarea normei de lucru.
Regulamentul prevede de asemenea posibilitatea ca aceștia să fie incluși în linia de gardă pe specialități, începând cu anul III de rezidențiat, numai
În situația în care în spital sunt organizate două linii de gardă în aceeași specialitate ( efectuând atât garda pentru completarea duratei normale a timpului de muncă, cât și gărzi în afara programului normal de muncă);
Includerea în linia de gardă se va face numai în specialitatea în care sunt confirmați ca medici rezidenți și
Există acordul și asumarea responsabilității medicului șef de secție.
Începând cu anul IV de pregătire de specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși în linia I de gardă, cu respectarea limitelor de competență, sub supravegherea unui medic specialist sau primar care efectuează garda la domiciliu și care este desemnat de șeful de secție.
Pentru că am amintit de garda la domiciliu, trebuie precizat că aceasta este o formă de asigurare a continuității asistenței medicale, se organizează pe specialități și pot fi cooptați și medici specialiști care nu sunt angajați în unitatea respectivă dar sunt confirmați de ministerul sănătății.
Medicul care asigură garda la domiciliu are obligația de a răspunde solicitării de a se prezenta la unitatea sanitară într-un interval de maximum 20 de minute. Starea fizică și psihică a acestuia trebuie să- i permită să intervină de urgență, în caz contrar are obligația să solicite schimbarea programarii, motivat de starea sa de sănătate, iar lipsa de diligență în arătarea situației sale fizice și/sau psihice precare temporar care l-ar impiedica s- își desfășoare activitate în condiții normare poate să cauzeze prejudicii grave de care rămâne răspunzător.
Garda la domiciliu nu se include în numărul liniilor de gardă determinat de numărul de paturi și suplimentează acest număr în situații de urgență sau ori de câte ori este nevoie.
Regulamentul prevede, pe lângă obligațiile și responsabilitățile celor angrenați în activitatea de gardă în unitățile sanitate și drepturile corelative ale acestora.
Astfel, i) este interzisă efectuarea a două gărzo consecutive de către același medic;ii) orele de gardă, cu excepția celor care sunt prevăzute în mod obligatoriu în contractul individul de miuncă și desfășoară în baza unui contract separat, cu timp parțial;iii) deși cadrele didactice care desfășoară activitatea integrată prin cumul de funcții cu jumătate de normă sunt incluse în graficul de gardă, cadrele didactice cu funcție de profesor sau conferențiar nu au obligația de a efectua gărzi, dar acest drept le este recunoscut, activitatea de gardă fiind condiționată temporal,respectiv în afara programului de lucru.
Nu dorim să încheiem fără să amintim două aspecte care ni se par esențiale:
În primul rând, există permisiunea de a coopta în echipele de gardă în unitățile sanitare cu paturi a medicilior de medicină generală/ medici de familie, cu condiția ca în unitatea sanitară în care se organizează garda numărul medicilor încadrați este mai mic de 4 și numai dacă linia de gardă nu este unică.
În al doilea rând, regulamentul prevede posibilitatea efectuării gărzilor în aceeași specialitate sau în specialități înrudite , în ambele sensuri , în funcție de competența profesională fiind identificate, printre altele ” neurologia, neurologia pediatrică cu ”psihiatria și psihiatria pediatrică”.
Totuși, trebuie reținut, și c aceasta încheiem, formarea echipelor de gardă este, în ultimă instanță, de competența unității sanitare.
[1] Publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr.401/29.05.2017.
[2] Publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr.617/26.07.2004
[3] Ordinul M.S nr. 1498/2004; Ordinul M.S. nr.655/2005; Ordinul M.S.nr.748/2007; Ordinul M.S nr.556/2009; Ordinul M.S. nr.1768/2011; Ordinul M.S.1062/2012; Ordinul M.S. nr.1375/2016.