Memoriu privind implementarea reformării sistemului de asistență psihiatrică din România

tre,
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
Domnului Ministru al Sănătății,
Dr. Nelu TĂTARU

 

Memoriu privind implementarea reformării sistemului de asistență psihiatrică din România

 

ASOCIAȚIA ROMÂNĂ DE PSIHIATRIE ȘI PSIHOTERAPIE în calitatea sa de for reprezentativ național al specialiștilor psihiatri din România, vă înaintează spre analiză și decizie memoriul de față.

Fundamentare. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că sănătatea mintală este fundamentală pentru sănătatea și bunăstarea globală a ființei umane și recomandă ca promovarea sănătății mintale să fie integrată în politicile guvernamentale.

Furnizarea și asigurarea accesului la îngrijiri psihiatrice de înaltă calitate pentru pacienți, în special în contextul unor crize mondiale este o obligație a statului, o datorie a profesioniștilor din domeniul sănătății mintale și dreptul fundamental al populației României.

Finanțarea sistemelor de sănătate din statele membre ale UE este de aproximativ 10% din PIB-ul fiecărei țări. În România, pe lângă paucitatea alocării de fonduri pentru sănătate, un procent foarte mic din aceasta este atribuit serviciilor de sănătate mintală. Amintim că la nivelul statelor membre UE, impactul financiar al tulburărilor mintale este estimat la 3–4% din PIB, determinat, în principal prin rata crescută de absenteism și de pierdere a productivității determinată de afectiunile psihice [Recommendation on Mental Health Monitoring for EU. Available online:. (accessed on 24Feb 2020].

Dat fiind contextul actual medico-psiho-social din cursul pandemiei COVID-19 precum și evenimentele tragice recente (crimele realizate în 2019 de un bolnav psihic la Spitalul Săpoca sau împușcarea  unui pacient cu tulburare bipolară în București în 2020, etc) e imperios necesară integrarea sănătății mintale în strategia de sănătate publică națională. Ca atare, vă solicităm:

Implementarea reformării sistemului de asistență psihiatrică din România

prin acțiuni adecvate și concrete, cu implicarea activă a ministerelor de resort.

 

Propuneri:

  1. Redefinirea indicatorilor spitalicești pentru psihiatrie (cu scoaterea de sub DRG/sistem mixt-DRG și de la buget) în sensul prioritizării calității și durabilității intervențiilor și nu a numărului mare de externări realizate prin internările de scurtă durată ale pacienților cu tulburări psihice, care prezintă riscul recăderilor psihice frecvente.
  2. Creșterea rolului Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSMLA), instituţie publică cu personalitate juridică. Scopul CNSMLA constă în asigurarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de sănătate mintală şi a siguranţei pacientului cu tulburări psihice, prin standardizarea, dezvoltarea, controlul şi evaluarea continuă a serviciilor de sănătate mintală.
    NB. În prezent postul de director al CNSMLA este neocupat, prin pensionarea, în luna martie a Dnei Dr. Ileana Botezat-Antonescu.
  3. Registre naționale pentru tulburările psihice majore, inclusiv pentru pacienții cu antecedente penale sau cu potențial homicidar sau suicidar.
  4. Cadru legislativ pentru Strategia națională de prevenție a suicidului, precum și pentru Programe naționale pentru pacienții cu tulburări psihice severe și drogodependențe, cu finanțare de la buget.
  5. Cadru legislativ, financiar și administrativ pentru creșterea accesului la servicii de sănătate mintală pe întreg teritoriul României, prin bugetarea de noi paturi în serviciile de urgențe psihiatrice și de tratament pentru drogodependențe în regiunile defavorizate (MR2, MR4, în special). De asemenea, sprijinirea prin cadru legislativ a unor ramuri de asistare a pacientului cu tulburări psihice prin dezvoltarea psihiatriei comunitare, a psihiatriei de legătură, a tele-psihiatriei.
    NB. Subliniem importanța tele-psihiatriei în acordarea accesului la servicii medicale în zone cu rețea psihiatrică slab dezvoltată.
  6. Crearea de competențe prin cursuri organizate de către Ministerul Sănătății în adictologie, expertiza psihiatrică medico-legala, suicidologie, gerontopsihiatrie, psihiatrie de urgență, psihiatrie de legătură, psihofarmacologie, psihoterapie.
  7. Educație pentru sănătatea mintală
    • Cadru legislativ pentru introducerea orelor de educație pentru sănătatea mintală în învățământul preuniversitar și universitar.
    • Campanii naționale pentru educarea populației privind tulburările psihice și promovarea sănătății mintale.
    • Includerea subiectelor de sănătate mintală în tematica pentru concursul național de admitere în rezidențiat.
    •  Revizuirea bibliografiei și a curiculei stagiului de pregătire a rezidenților de psihiatrie, având în vedere faptul că tematicile sunt învechite și nu corespund actualelor cerințe ale practicării psihiatriei în România. (https://rezidentiat.ms.ro/20201115/20201115-tematica-medicina.pdf).

 

NB. În curând se va introduce pe plan mondial, inclusiv în România, noua Clasificare Internațională a Maladiilor-11, care va presupune un mare efort de adaptare a tuturor medicilor la noile codificări ale bolilor (https://icd.who.int/en)

Vă asigurăm de întrega deschidere și disponibilitate din partea Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie pentru schimbări benefice și programe concrete, care să sprijine îmbunătățirea situației dificile a psihiatriei românești.Descarcati memoriul in format original aici.

În numele Consiliului Director al ASOCIAȚIEI ROMÂNE DE PSIHIATRIE ȘI PSIHOTERAPIEProf. Dr. Doina Cozman – președinte ARPP

București, 23.05.2020